CEATL, Consiliul European al Asociațiilor de Traducători Literari urmărește progresele rapide înregistrate de utilizarea în domeniul editorial a sistemelor generatoare bazate pe inteligența artificială, derulând o serie de investigații proprii și contrasemnând declarații pe această temă ale organizațiilor partenere. În această dezbatere aflată în plină desfășurare, iată care sunt convingerile și solicitările noastre:
Niciun autor exclus: solicitările noastre legale
● Traducerea literară
● Transparență atât în amonte, cât și în aval, pe tot parcursul procesului editorial: Cerințele de transparență impuse companiilor furnizoare de inteligență artificială trebuie respectate întocmai. Astfel, dacă există intenția de utilizare a sistemelor generatoare bazate pe inteligența artificială în orice etapă a procesului editorial, acest lucru trebuie menționat explicit atunci când se comercializează produsul final. Toate părțile implicate în lanțul de producție editorială sunt răspunzătoare pentru modul în care folosesc inteligența artificială și fiecare trebuie recompensată echitabil pentru munca depusă.
● Zero finanțare publică
● Mașinile nu sunt traducători, ci „traductoizi”. Ele nu traduc, ci generează texte: Utilizarea inteligenței artificiale produce traduceri standardizate, sărăcind culturile scrise și limbile, în special - dar nu numai - prin bias cognitiv sau așa-numitul „efect de ancorare” (tendința de a ne lăsa influențați de prima sugestie oferită de mașină) și prin autopoluare (mașina „învață” din propria producție).
● Operele din toate genurile au dreptul să fie traduse de oameni: Ideea că unele cărți se pretează mai bine la prelucrarea cu ajutorul sistemelor generatoare bazate pe inteligență artificială alimentează distincția periculoasă între literatura înaltă și restul textelor, împiedicând dezvoltarea societății prin lectură.
● Operele din toate limbile au dreptul să fie traduse de oameni: Nu suntem de acord cu afirmația potrivit căreia inteligența artificială ar înlesni accesul la limbile minoritare. Dimpotrivă, atragem atenția asupra riscului folosirii limbilor dominante drept limbi-punte. Fără mijlocirea traducătorilor, editurile vor depinde încă și mai mult de mecanismele de piață, atunci când își alcătuiesc portofoliul de cărți traduse.
● Traducerea literară NU este o simplă echivalare de termeni: Traducătorii literari traduc texte ancorate într-un anumit context cultural, social și istoric, pentru cititori care aparțin, la rândul lor, unui anumit mediu. Traducerea presupune înțelegerea acestor contexte și dovedirea unor bune abilități lingvistice. Nicio mașină nu poate face acest lucru, este nevoie de un efort uman considerabil.
● Prin actele creatoare devenim umani: A avea îndoieli este o caracteristică umană, de care mașinile sunt lipsite. Sistemele bazate pe inteligență artificială oferă soluții „funcționale”, a căror generare nu poate fi reconstituită sau investigată. Trebuie respectat dreptul oamenilor de a crea – și de a primi o remunerație echitabilă, dacă își câștigă existența creând – dar și de a-și îmbogăți mintea și sufletul prin contemplarea operelor artistice.
● Traducerea literară înseamnă creație literară:
Descarcă declarația în limba română în format .pdf
Vezi și declarația în limba engleză pe www.ceatl.eu