Actualizare: 06 septembrie 2024
La un deceniu de la comunicatul primei agenții naționale de presă care a semnalat constituirea Asociației Române a Traducătorilor Literari, anul 2024 este pentru ARTLIT un prilej de bilanț. De la înfințare, ne-am urmărit misiunea asumată, înaintând cu pași mici, dar mereu în direcția inițial stabilită, pentru a (ne) dovedi că suntem o organizație profesională activă și funcțională. Ne-am propus ca și în anii care vor veni să construim cât mai multe punți între traducătorii literari și cititori, să ne cunoaṣtem şi să TrAducem împreună. Caravana ARTLIT merge mai departe …
CONTEXTUL EUROPEAN:
Raportul TRADUCĂTORII PE COPERTĂ [1] realizat de Grupul de Lucru European pentru Multilingvism și Traduceri (2022) a adus în discuție, pentru prima dată de la tribuna oficială a Comisiei Europene, statutul precar al traducătorilor literari – o amenințare directă la adresa atractivității profesiei și a sustenabilității sectorului traducerilor literare. Sondajul CEATL privind condițiile de lucru ale traducătorilor literari europeni [2], dat publicității în iulie 2022, a semnalat și el aceste realități, situația din România fiind cu deosebire gravă, în măsura în care tarifele medii raportate de traducătorii români s-au dovedit a fi de aproape două ori mai mici decât cele obținute de colegii lor din restul țărilor sud-est europene cu situații economice similare, şi cele mai mici, în termeni absoluți, din toată Europa:
Sondajul CEATL privind situația juridică și contractele traducătorilor literari europeni (2022) [3] a cartografiat starea de lucruri anterioară implementării măsurilor luate de țările membre UE pentru armonizarea legislației drepturilor de autor cu prevederile Directivelor (UE) 789 / 2019 și 790 / 2019. Cercetarea a relevat cadrul juridic relativ slab care reglementa contractele de traduceri literare în majoritatea țărilor europene, în lipsa unor contracte standard agreate de organizațiile reprezentative ale editorilor și traducătorilor, sau a unui model de contract stipulat prin lege [n1].
O evoluție majoră cu impact puternic și în domeniul traducerilor literare a reprezentat-o recenta perfecționare a aplicațiilor bazate pe inteligența artificială (IA), a cărei utilizare haotică ridică probleme de natură etică, socio-culturală și juridică [n2]. ARTLIT s-a alăturat apelului asociațiilor europene membre CEATL pentru elaborarea unui cadru legislativ prin care să fie limitat impactul negativ al folosirii abuzive a noilor tehnologii, în acest sens fiind elaborată o declarație comună privind utilizarea IA [4], în contextul preocupărilor și dezbaterilor [5] privind statutul traducerii literare în situația nou creată și modalitățile corecte de raportare la noile instrumente de lucru.
CONTEXTUL NAȚIONAL:
Alături de celelalte membre ale Uniunii Europene, România s-a angajat să adopte, la solicitarea Parlamentului European (v. Rezoluția privind statutul social al artiștilor), măsuri relevante pentru reglementarea statutului financiar, fiscal și social al creatorilor din sectorul cultural. La începutul anului 2023, Ministerul Culturii din România a promovat și adoptat Statutul lucrătorului cultural profesionist (LCP), care reunește prevederile din diversele legi în vigoare privind drepturile de reprezentare profesională și negociere colectivă, protecție socială și de sănătate, indemnizație de șomaj sau vechime în muncă ale lucrătorilor independenți din domeniile culturale. Totodată, au fost stabilite criteriile pe care artiștii independenți, inclusiv traducătorii literari, trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie, dacă doresc, în Registrul lucrătorilor culturali profesioniști. La data actualizării acestui material, solicitarea ARTLIT dd 25.07.2024, adresată Biroului Comunicare și Dialog Social din cadrul Ministerului Culturii, de a confirma dacă a fost înființat și dacă a devenit funcțional acest registru, nu primise încă un răspuns [n3].
1. PIAȚA DE CARTE DIN ROMÂNIA 2021 - 2023:
Piața de carte din România este considerată „opacă” [6]; „din comunicatele editorilor, cât și din textele publicate de presă lipsesc elementele esențiale: vânzările. Numărul de exemplare vândute” [7]. Comunicarea selectivă a informațiilor în domeniu și raportarea tendențioasă a recordurilor de vânzări înregistrate la târgurile de carte a alimentat ideea că piața editorială „este una dintre cele mai «aburite» piețe din România. Nu există un sistem independent de raportare a vânzărilor, care ar conduce la o transparentizare a pieței” [7].
Afirmația potrivit căreia piața de carte din România se situează în jurul pragului de 60 milioane de euro (100 milioane, dacă se adaugă și manualele școlare și edițiile de chioșc) este veche de circa un deceniu și își are originea în evocarea estimărilor din industrie raportate la „prețurile de producător” [8]. Scoasă din context, afirmația a fost preluată și ulterior vehiculată în mass-media cu un grad de certitudine din ce în ce mai mare, costurile de producție estimate în 2014 ajungând să fie azi echivalate cu valoarea pieței de carte, nemodificată de-a lungul timpului și aproape niciodată contestată, cvasi-unanim prezentă în articolele și interviurile pe această temă, an de an, până în prezent [9-17].
Dimensiunea pieței efective a cărții ar trebui să se refere la vânzările totale dintr-o anumită perioadă (de regulă, un an fiscal), sau cifrele de afaceri cumulate, ale firmelor care activează, cu scopul obținerii de profit, în acest domeniu - editarea cărților în formă tipărită, în format electronic sau audio, cod CAEN 5811, toate aceste produse aducând venituri editurilor.
În aceste condiții, singura sursă de informații oficiale documentate rămâne Institutul Național de Statistică, ale cărui date, deși comunicate cu un decalaj semnificativ, diferă considerabil de estimările asociației editorilor. Numărul agenților economici care și-au desfășurat activitatea în baza codului CAEN 5811 a scăzut în 2022 față de 2021, însă cifra de afaceri cumulată a editurilor a crescut constant, confirmând trendul ascendent înregistrat din anul 2018 [18].
- 2018: _ Număr edituri: 772 _ Cifra afaceri: 669,12 milioane lei (cca.143,78 milioane EUR)
- 2019: _ Număr edituri: 755 _ Cifra afaceri: 721,10 milioane lei (cca.151,96 milioane EUR)
- 2020: _ Număr edituri: 715 _ Cifra afaceri: 733,18 milioane lei (cca.151,57 milioane EUR)
- 2021: _ Număr edituri: 702 _ Cifra afaceri: 856,02 milioane lei (cca.173,97 milioane EUR)
- 2022: _ Număr edituri: 671 _ Cifra afaceri: 937,29 milioane lei (cca.190,06 milioane EUR)
Echivalări în EUR pe baza cursurilor medii anuale BNR pentru 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 [19]
Conform monitorizărilor anuale realizate de „Forbes România", cele mai mari 101 edituri românești au înregistrat, în 2021, o cifră totală de afaceri de 121,58 milioane de euro, iar profitul net a fost de 19,93 milioane de euro, calculat la cursul mediu BNR de 4,92 lei/euro. Pentru 2022, aceeași sursă a prezentat rezultatele obținute de primele 105 edituri, cele mai mari ca cifră de afaceri, care au realizat în total vânzări de 134,1 milioane de euro și un profit net cumulat de 18,75 milioane de euro, calculat la cursul mediu BNR de 4,93 lei/euro. În anul 2023, cifra de afaceri a celor mai mari 100 edituri monitorizate de „Forbes România" a atins 145.14 milioane de euro, iar profitul net a totalizat 18,34 milioane de euro, calculat la cursul mediu BNR de 4.94 lei/euro, numărul de edituri care au înregistrat vânzări de peste un milion de euro crescând la 37 [20 - 21].
Conform unui clasament realizat de o librărie online de referință pe piața românească, vânzările de carte sunt dominate de opere traduse [27], continuând tendința înregistrată în anii precedenți în industria editorială dependentă masiv de publicarea traducerilor [28 - 30].
Aceste rezultate [n4] au fost înregistrate în condițiile în care, conform celor mai recente date publicate de Eurostat, numai aproximativ unul din trei români a citit cel puțin o carte în 2022, anul anterior cercetării.
2. CONDIȚIILE DE LUCRU ALE TRADUCĂTORILOR LITERARI:
Cea mai recentă ediție a sondajului ARTLIT s-a desfășurat în perioada martie - aprilie 2023, înregistrând 91 de seturi de răspunsuri complete la cele 15 întrebări privind condițiile de lucru și remunerare ale traducătorilor literari din România. Conform rezultatelor înregistrate, numai cca. 12% dintre participanți se întrețin exclusiv din veniturile obținute din traduceri literare, peste două treimi fiind și salariați / pensionari și desfășurând și alte activități. În alegerea editurilor partenere și a contractelor de traducere, participanții la sondaj au declarat că acordă cea mai mare importanță termenului de predare, în timp ce tariful și condițiile de plată sunt încă des acceptate fără obiecții, numai două treimi încercând să obțină o mai bună remunerare; unul din zece traducători nu negociază nimic.
TARIFE MINIME ȘI MAXIME:
Mai mult de jumătate dintre participanți (56%) au declarat că cele mai mici tarife pe care le-au obținut în cei doi ani anteriori cercetării s-au situat sub 3,2 EUR brut / pagina de 2000 caractere inclusiv spațiile, cu o mediană a tarifelor minime de 3,05 EUR brut (2,87 EUR net). Valoarea mediană a tarifelor maxime a fost de 5 EUR brut (4,7 EUR net), în condițiile în care peste două treimi (69%) au declarat că tarifele maxime obținute au fost sub 5,32 EUR brut pe pagină. Tarifele raportate se referă la sumele brute din contracte, prezentate în paralel cu echivalentul net – obținut prin scăderea din tariful impozabil (brut minus cota forfetară 40%) a impozitului de 10%. Având în vedere situația eterogenă, inclusiv din punct de vedere fiscal, a comunității traducătorilor, sondajul nu a relevat sumele nete rămase traducătorilor care își achită și contribuțiile sociale pentru pensie și/sau sănătate, cuantumul acestora fiind diferit, în funcție de pragurile valorice (plafoanele de venituri) stabilite prin lege – v. Impozitare drepturi de autor > tab Contribuțiile sociale.
Din sondaj rezultă că de o informare mai bună și de o mai mare vizibilitate, implicit de tarife mai mari, beneficiază traducătorii membri ai unei asociații de profil care se implică periodic în activitățile breslei, participă la evenimente în domeniu și întreprind demersuri de perfecționare profesională continuă.
COMPARAȚIA CU VENITUL MEDIU PE ECONOMIE:
Câștigul salarial mediu pe economie înregistrat în România în luna iunie 2024 a fost de 8480 lei BRUT*) și 5176 lei NET, cele mai mari valori ale salariului mediu net înregistrându-se în activităţile de editare (11614 lei) [23]. Pentru aceeași perioadă, Banca Națională a României a raportat un curs mediu de 4,9766 lei pentru un euro [19].
În aceste condiții, un traducător literar ar putea, teoretic, obține venituri la nivelul salariului MEDIU brut, menținând un ritm de cca. 4-5 pagini traduse într-o zi de lucru de 8 ore (adică cca. 0,5 – 0,625 pagini pe oră, sau în medie de 84 – 105 pagini într-o lună cu 168 ore de lucru), dacă ar încasa un tarif brut de 80 - 100 lei / cca. 16-20 EUR pentru o pagină tradusă (revizuită, stilizată, gata de predare) [25]
Ritmul de lucru este un indicator indispensabil pentru acest calcul și a fost aproximat teoretic, luând în considerare o normă zilnică de 4-5 pagini traduse și finalizate pentru predare. În practică, traducerea literară este un proces secvențial, consumator de timp, care presupune parcurgerea mai multor etape necesare: documentare, cercetare terminologică, realizarea primei versiuni „de lucru”, adaptarea, stilizarea, verificarea textului tradus, corectura, lectura finală „cap limpede”. Uneori aceste etape se suprapun sau trebuie reluate, cu modificarea soluțiilor de traducere adoptate inițial. Așadar, ritmul de lucru nu poate fi menținut constant, depinzând de factori variabili greu de cuantificat în termeni preciși, de la dificultatea textului și familiaritatea cu domeniul, experiența traducătorului, gradul de noutate a informației și disponibilitatea surselor de documentare, particularitățile de exprimare și efortul de redare a stilului / tonului / atmosferei din original, și până la disponibilitatea în limba română a termenilor echivalenți consacrați sau necesitatea de a adapta / re-crea / inventa cuvinte etc.
Acest nivel de tarife care ar asigura venituri decente exclusiv din traduceri literare comparabile cu venitul mediu pe economie rămâne, probabil, un deziderat din ce în ce mai greu de atins în 2024 și în anii următori. Tarifele actuale nu pot garanta unui traducător dedicat exclusiv traducerilor literare venituri nici măcar la nivelul salariului minim pe economie, dacă acesta nu muncește considerabil mai mult decât cele 168 ore care reprezintă norma oficială de lucru într-o lună de zile.
De la 1 iulie 2024, salariul minim brut pe economie în România este de 3700 lei pentru 168 ore lucrate într-o lună [24], iar pentru a obține venituri la acest nivel, traducătorii literari ar trebui să fie remunerați cu tarife de cca. 35 - 44 lei pentru o pagină tradusă / cca. 7 - 8,85 EUR brut, păstrând constant ritmul de traducere a 4 – 5 pagini pe zi [25].
CONDIȚII DE PLATĂ | NEGOCIEREA CONTRACTELOR:
Conform sondajului, cel mai des, plata onorariului se face în 30 zile de la predarea traducerii, însă există încă situații în care achitarea onorariului depinde de termenul de publicare – situație nefirească, de vreme ce decizia de publicare nu poate fi influențată în niciun fel de traducător, opera fiind recunoscută și protejată de lege independent de aducerea ei la cunoștința publică [art. 1 (2) din Legea 8 / 1996].
De remarcat că România este una dintre puținele țări în care traducătorii literari nu beneficiază de remunerație separată pentru fiecare drept de autor cesionat, deși legea prevede ca, în contracte, drepturile patrimoniale transmise să fie însoțite, fiecare, de modalitățile de utilizare și remunerația cuvenită [art. 41 (1) Legea 8 / 1996]. În practică, remunerația este o sumă globală acordată pentru dreptul de publicare în format tipărit pe hârtie și pentru toate celelalte formate de publicare pentru care editura își rezervă dreptul de utilizare.
La data realizării sondajului ARTLIT, peste trei sferturi dintre acordurile de colaborare pentru traduceri literare încheiate după 7 iunie 2022, data la care a devenit obligatorie aplicarea în contracte a prevederilor legii dreptului de autor actualizată, nu conțineau nicio clauză care să reflecte noile dispoziții. Numai zece traducători au confirmat introducerea în contractele recent semnate a clauzei privind cesiunea separată a dreptului de publicare a traducerii în alt format decât volumul tipărit pe hârtie (audiobook).
Având în vedere evoluțiile lente şi tendinţa pregnantă de rezistență la schimbare ïn practicile contractuale din domeniu, precum ṣi pentru faptul că acordurile de colaborare încheiate într-un an continuă frecvent în anul următor, considerăm că datele rezultate din sondaj pot fi considerate relevante pentru situaţia actuală.
Despre condițiile de lucru și remunerare, beneficiile de asigurări sociale pentru pensie și sănătate, perfecționarea profesională și implicarea în activitățile de profil - v. rezultatele Sondajului ARTLIT _ 2023.
CONCLUZII:
Cei mai mulți traducători literari practică traducerea literară în paralel cu o altă profesie, care le asigură mijloacele de existență, în foarte puține cazuri reușind să câștige suficient, exclusiv din traducerea cărților, pentru a își putea asigura un trai decent. Nici chiar cei care obțin tarife peste media pieței nu au întotdeauna posibilitatea să aloce sumele necesare pentru achitarea asigurărilor sociale pentru pensie și sănătate, fapt care îi vulnerabilizează și pe termen lung.
S-a spus că „se traduce mult la noi, dar adesea într-o limbă română săracă și cu multe calcuri, o limbă strâmbă” [26]. Se pune întrebarea de ce asemenea traduceri văd în continuare lumina tiparului. Profesia de traducător literar nu poate fi exercitată în mod optim câtă vreme este privită doar ca un hobby sau practicată superficial și în grabă, în lipsa unei preocupări susținute pentru documentare culturală și lingvistică și în lipsa unor eforturi eficace de cizelare a textului tradus. Situația nu se va schimba atâta timp cât sunt tolerați, deci „încurajați", cei care cred că așa se traduc cărțile, indiferenți la nivelul scăzut de remunerare, ca și la aspectele privind calitatea, de vreme ce compensează prin cantitate. Adesea, chiar și traducători experimentați și recunoscuți pentru talentul și calitatea muncii lor sunt la fel de slab remunerați. Considerăm indispensabile promovarea profesionalismului și perfecționarea continuă, informarea corectă, inclusiv în ceea ce privește legislația aplicabilă, respectarea recomandărilor contractuale, sporirea vizibilității traducătorilor, precum și o mai mare recunoaștere și recompensare a valorilor în domeniu. Asfel de eforturi se cer susținute, concret și coerent, de toți actorii prezenți pe piața de carte, începând cu traducătorii înșiși și continuând cu autoritățile, instituțiile culturale, editurile și publicul cititor.
Lipsa unui nivel echitabil de remunerare și perioada scurtă de timp impusă prin contract pentru predarea traducerii afectează activitatea traducătorilor, o realitate cu implicații majore în plan socio-cultural, actualmente neconștientizată sau ignorată cu bună știință. Practicarea acestei profesii la limita precariatului și lipsa motivării financiare influențează negativ calitatea, folosită apoi tocmai pentru justificarea nivelului scăzut de remunerare. Un cerc vicios din care traducătorii pot să iasă prin informare, perfecționare profesională continuă și solidarizare.
Claudia Popa ©ARTLIT, 2023-2024
Vezi și:
- SITUAȚIA TRADUCĂTORILOR LITERARI 2018 - 2020
- Profilul, condiţiile de lucru şi aşteptările traducătorilor literari din România 2016
Obs.: Informațiile din această rubrică sunt prezentate cu bună credință și în scop strict informativ, în toate situațiile fiind menționate sursele. Utilizarea datelor și citarea respectă Art. 35 din Legea nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). În pofida eforturilor de prezentare corectă și actualizată a informațiilor, nu este exclusă apariția de erori. În cazul detectării unor astfel de situații, vă rugăm să ni le semnalați pentru a proceda la remedierea lor. Informațiile prezentate nu constituie consultanță, recomandări de lucru sau normări ale activităților în domeniu. ARTLIT nu oferă garanții și nu își asumă răspunderea pentru eventualele decizii luate și / sau concluzii desprinse din datele prezentate.