Între 6 și 9 martie 2017, reprezentantele ARTLIT Lavinia Braniște, Iulia Gorzo și Claudia Popa au participat, împreună cu delegații ale asociațiilor de traducători literari din Macedonia și Polonia, la o vizită de studiu la Oslo, la invitația Asociației Norvegiene a Traducătorilor Literari. Asociația Norvegiană a Traducătorilor Literari a fost înființată în 1948 și numără la ora actuală cca 350 membri care traduc în norvegiană din 48 de limbi. Printre funcțiile sale se numără negocierea contractelor standard cu Asociația Editorilor, acordarea de premii și granturi, acordarea de consiliere juridică membrilor. Lupta pentru impunerea unui contract standard a fost câștigată de către traducătorii norvegeni abia după 30 de ani, în urma unor eforturi susținute. ARTLIT, care se află la început de drum în privința formulării unor recomandări pentru contracte mai corecte, nu poate decât să spere ca victoria să vină ceva mai devreme.
Scopul inițiativei traducătorilor norvegieni a fost, pe de-o parte, prezentarea sistemului editorial și cultural din Norvegia, cu accent pe felul în care e subvenționată traducerea literară, și pe de altă parte, încurajarea schimbului de experiență între asociații de traducători tinere, din țări unde traducătorii se confruntă cu probleme asemănătoare – tarife mici, lipsă de recunoaștere și vizibilitate, precaritate.
Programul celor trei zile a fost unul dens. Pe 7 martie, delegațiile traducătorilor au fost primite la Ministerul Culturii (unde s-a discutat despre politicile de susținere pentru artiști și taxa pe împrumutul de la bibliotecile publice), apoi la Casa Autorilor (unde s-a discutat despre același sistem de taxe pe împrumutul de la biblioteci, un sistem care ar trebui aplicat și în România, conform directivelor europene, dar care a dat naștere la confuzie și rezistență, și despre legea copyrightului în Europa), și Kopinor (organism care colectează și gestionează fondurile provenite din taxele pe reproducerea materialelor protejate prin copyright).
Pe 8 martie, seria întâlnirilor a continuat la Consiliul Artelor (unde s-a vorbit despre sistemul de subvenționare a literaturii și despre sistemul de granturi guvernamentale pentru artiști). Au urmat întâlniri cu reprezentanți ai principalelor asociații de creatori cu interese înrudite (Uniunea Scriitorilor, Asociația Scriitorilor și Traducătorilor de Non-Ficțiune, Sindicatul Scriitorilor, Asociația Traducătorilor din Domeniul Audiovizual, Asociația Traducătorilor Literari din Norvegia), fiecare prezentându-și structura și misiunea.
Pe 9 martie a avut loc o vizită la Asociația Editorilor din Norvegia, unde delegațiile traducătorilor au ascultat o prezentare despre piața de carte din Norvegia, din perspectiva editorilor. S-a discutat, printre altele, despre prețul fix la cărți și despre lanțul de distribuție, care funcționează fără probleme, toate aspectele fiind reglementate prin acorduri negociate între părți. Dialogul a fost încurajat, s-au pus întrebări, s-au făcut comentarii. După-amiază, delegațiile traducătorilor au participat la un atelier de tehnici de prezentare și vorbire în public, susținut de un fost actor convertit la traducerea literară. Atelierul a fost gândit pentru a stimula prezența traducătorilor (de regulă discreți și introvertiți) în spațiul public. Putem împrumuta această idee pentru un viitor atelier ARTLIT, ar putea fi de interes.
Concluzii:
· deși sistemul norvegian e unul aparte, privilegiat, cultura fiind puternic susținută de stat, la care se adaugă beneficiile unei tradiții asociative îndelungate și ale unui climat de încredere, traducătorii literari au luptat și luptă în continuare pentru recunoaștere, uneori chiar foarte spectaculos, prin campanii inventive de protest; avem ce învăța de la ei, iar victoria nu e imposibilă;
· colaborarea cu alte asociații de traducători din Europa este esențială pentru ARTLIT pentru a câștiga experiență, credibilitate, motivație;
· pentru a-și îndeplini misiunea, ARTLIT are nevoie de parteneriate cu Ministerul Culturii și cu alte instituții de cultură, precum și de implicarea tuturor membrilor săi.