Vă invităm luni, 20 martie, de la ora 19:00, în librăria Cărturești Verona (Str. Pictor Arthur Verona nr. 13-15, București) & online la o ediție specială Raftul traducătorului, dedicată noilor traduceri din scrierile lui Pier Paolo Pasolini.
Invitați: Smaranda Bratu Elian, Dana Barangea, Bogdan Alexandru Stănescu, Claudiu Komartin, Călin Boto. Moderatoare: Aurora Firța-Marin.
Înregistrarea evenimentului este disponibilă aici.
Anul 2022 în cultura italiană a însemnat anul Pasolini deoarece se împlineau 100 de ani de la nașterea acestui tulburător și turbulent artist italian din cea de a doua jumătate a secolului XX. Poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist virulent, regizor, scenarist și actor de film, critic literar și cinematografic, traducător, textier și din când în când desenator, Pier Paolo Pasolini a marcat o întreagă epocă nu doar prin prezența sa vizibilă și imperativă în toate aceste arte, dar a fost în fiecare altfel decât toți: o voce singulară care s-a făcut mereu auzită, care a stârnit necontenit reacții, a provocat luări de poziție și mai ales a trezit conștiințele – fie cele adormite, fie cele rigid înregimentați – ale intelectualilor nu doar italieni ai generației sale. Moartea sa tragică l-a transformat și într-un martir al propriilor idei și atitudini.
Pasolini, cunoscut la noi îndeosebi de cinefilii anilor 70 pentru filmele sale de autor, mult discutate la vremea respectivă, a fost și continuă să fie prea puțin cunoscut ca literat – ceea ce în primul rând era. Evenimentul dedicat lui își propune să aducă în atenția publicului românesc originalitatea și profunzimea operelor acestui creator, în primul rând ale poeziei sale, dar și ale eseisticii, precum și impactul lor asupra spiritelor vremii, pornind de la două frumoase (și de mult așteptate) volume apărute în decembrie 2022 la editura Tracus Arte din București: volumul bilingv Pier Paolo Pasolini, „Poesie/Poezii” și volumul Pier Paolo Pasolini, „Scrieri despre literatură și artă”. Vor fi prezenți creatorii și traducătorii acestor volume, precum și specialiști în unele domenii în care a excelat Pasolini, în măsură să dilate discuția spre acele domenii și să pună mai bine în lumină specificitatea precum și permanența artei lui.
____
Invitați:
* 𝐀𝐮𝐫𝐨𝐫𝐚 𝐅𝐢𝐫ț𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 predă Literatură italiană (din secolul al XIX-lea), Teoria traducerii și Terminologie la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Cercetările și publicațiile ei se concentrează asupra poeziei italiene din veacul al XIX-lea şi al XX-lea şi asupra istoriei și problematicii traducerii. Este o traducătoare recunoscută mai ales pentru importantele volume de poezie italiană: Giorgio Caproni, „Poezii” (Humanitas, 2014), Dino Campana, „Cânturi orfice” (Humanitas, 2017), „Poezia italiană de astăzi” (Humanitas 2020). A colaborat la traducerea volumului Pier Paolo Pasolini, „Scrieri despre literatură și artă” (Tracus Arte, 2022).
* 𝐒𝐦𝐚𝐫𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐭𝐮 𝐄𝐥𝐢𝐚𝐧, profesor de literatură și civilizație italiană la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, autoare de volume și studii dedicate literaturii italiene publicate în țară și străinătate; este coordonatoarea colecției bilingve Biblioteca Italiană a editurii Humanitas și traducătoare a unei serii de opere fundamentale ale unor mari clasici italieni (Machiavelli, Campanella, Galilei, Giordano Bruno, Leopardi, Foscolo etc.) precum și a unor importanți autori ai secolului XX (printre care Salvatore Satta, Giovanni Arpino, Giuseppe Berto, Sandro Penna, Leonardo Sciascia etc., iar de curând poeziile și eseurile lui Pier Paolo Pasolini apărute la Tracus Arte) și ai începutului de secol XXI (Andrea Bajani, Laura Imai Messina ecc.). A fost distinsă cu importante premii literare în țară și în Italia și cu ordinul “Commendatore della Repubblica Italiana al Merito Culturale”.
* 𝐃𝐚𝐧𝐚 𝐁𝐚𝐫𝐚𝐧𝐠𝐞𝐚 este doctorandă în filologie și cadru didactic colaborator al Catedrei de italiană, Universitatea din București. Este licențiată în filologie (italiană-rusă) la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, absolvind ulterior Masteratul de Studii Religioase – Texte și Tradiții din cadrul Universității din București. A tradus, în colaborare, poezii de Pier Paolo Pasolini (Poesie/Poezii, 2022); a publicat, în diferite reviste literare, traduceri din Alda Merini, Milo De Angelis, Giovanna Sicari, Antonella Anedda ș.a.
* 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐚̆𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducător și editor. Între 2005 și 2019 a fost coordonatorul colecției Biblioteca Polirom, din cadrul Editurii Polirom. În prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul de dialoguri „Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc” (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul „Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul” (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul de eseuri „Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam”, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, „anaBASis” (Editura Cartea Românească), carte nominalizată la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser” (Editura Polirom), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018 și nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2018. Romanul a fost tradus până în prezent în cinci țări (Franța, Croația, Ungaria, Bulgaria și Macedonia). În anul 2019 a publicat romanul biografic „Caragiale. Scrisoarea pierdută”, în 2021 volumul de poeme „Adorabilii etrusci” (Editura Charmides), nominalizat în 2022 la Premiile revistei Observator cultural, iar în primăvara lui 2022, romanul „Abraxas” (Editura Polirom). Din 2012 este doctor în literatură, cu teza „Opera lui Emil Botta: Ars moriendi”. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück și C.G. Jung.
* 𝐂𝐥𝐚𝐮𝐝𝐢𝐮 𝐊𝐨𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐧 (n. 1983, București) a publicat mai multe volume de poezie, printre care „Circul domestic” (2005), Cobalt (2013), „Maeștrii unei arte muribunde ”(Poeme 2010-2017) (2017), „Autoportret în flama de sudură” (2021) și „Inoculare” (2022), a tradus șase cărți de proză și șase volume de poezie (Kurt Vonnegut, Tahar Ben Jelloun, JMG Le Clézio, Mario Benedetti, Gheorghi Gospodinov, Philippe Claudel ș.a.) și este, din 2010, redactor-șef al Casei de Editură Max Blecher și al revistei „Poesis internațional”. A realizat antologii de poezie românească publicate în Grecia și Slovacia, iar cărțile sale au fost traduse în germană, polonă, sârbă, bulgară și turcă.
* 𝐂ă𝐥𝐢𝐧 𝐁𝐨𝐭𝐨 este critic de film și curator. A participat la ateliere internaționale de critică de film în Varșovia, Sarajevo, Locarno și Pordenone (2018-2022). Lucrează ca redactor la „All About Romanian Cinema”. Scrie adesea pentru publicații autohtone, printre care „Films in Frame”, „Film”, „Arta” și „Teletext”. Este curator asociat al Festivalului de Film Experimental din București și curatorul de film al proiectelor intermedia produse de asociația Image and Sound (cinema românesc mut + muzică experimentală). Radu Jude, sau vreun PR de-ai lui, l-a numit „privighetoarea de aur a criticii de film din România.”