Prima dezbatere publică pe tema traducerilor literare cu participarea ARTLIT

Data publicării: 25 mai 2015

În data de 25 mai 2015 a avut loc prima dezbatere publică despre traducerea literară și cei care o practică în România, cu participarea membrilor ARTLIT. Evenimentul a fost organizat la Goethe Institut București, în parteneriat cu Headsome Communication și Universitatea din București - Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, iar din partea ARTLIT au vorbit Ciprian Șiulea și Andrei Anastasescu, membri fondatori ai Asociației.

Discuțiile purtate s-au axat pe relaţia traducător - editor şi, poate în mod surprinzător, a existat consens în legătură cu ideea că în momentul de faţă, la nivelul tarifelor actuale, NU se poate trăi din traduceri literare. Punctele de vedere ale celor prezenți s-au despărţit abia ulterior, când unii participanţi au considerat că această situaţie este relativ normală şi poate continua fără ca asta să afecteze sistemic nivelul calitativ al traducerilor şi bunul mers al acestui domeniu, în timp ce alţi participanţi (printre care şi reprezenanții ARTLIT) au susţinut că situaţia poate şi trebuie să se amelioreze, iar tarifele să crească la un nivel care să permită traducătorilor literari să trăiască decent, cât şi pentru profesionalizarea acestei ocupaţii şi impunerea de standarde și bune practici în domeniu.

Peste ideile discutate, în mod firesc, s-a suprapus mai vechea discuţie despre statutul traducătorului literar - artist versus profesionist. Din nou, repezentanții ARTLIT au argumentat faptul că traducătorul trebuie neapărat să fie un profesionist, care să își desfășoare activitatea într-un sistem bine reglementat, fără ca prin asta să fie mai puţin un creator. Însă este esenţial să recunoaştem importanţa dimensiunii economice şi sociale a profesiunii noastre şi să îi acordăm atenţia pe care o merită.

La dezbatere a participat şi Maria Hummitzsch, din partea asociaţiei germane a traducătorilor literari, care a vorbit despre acțiuni şi practici concrete de lucru ale asociaţiei germane, inclusiv modalităţi de promovare a traducătorilor în societate, în general. Maria Hummitzsch a subliniat, la rândul său, importanţa asocierii traducătorilor literari, pentru acţiuni comune şi a mutării accentului dinspre desfășurarea acestei ocupații ca hobby către afirmarea traducerii literare ca profesiune de sine stătătoare. De asemenea, s-a discutat despre ce ar putea face concret în continuare ARTLIT, considerându-se extrem de utilă organizarea unor evenimente publice cu ocazia zilei internaționale a traducătorilor și participarea la târgurile de carte, printre altele.