LiteraturIA și traducerIA: ce mai citim? | Dezbatere ARTLIT @Bookfest 2025 | Asociația Română a Traducătorilor Literari

Vă invităm joi, 29 mai 2025, de la ora 18.00 la Scena Agora a Salonului de carte Bookfest la dezbaterea organizată de ARTLIT:

LiteraturIA și traducerIA: ce mai citim?

Invitați: Alexandra Rusu, Florin Iaru, Iulia Gorzo, Florin Chirculescu, Vlad Cristache, Alec Bălășescu

Moderator: Bogdan Ghiu

O discuție liberă și deschisă despre prezentul și viitorul Literelor. Inteligența Artificială, disruptiv-generativă, dușman (cert) sau aliat (posibil)? Din perspectiva noastră specifică de producători și consumatori de text ficțional, trebuie să ne temem de ea? Ne putem pune speranțe în ea? Ce ne poate aduce ea, în bine și în rău? Cum ne poate influența ea practicile de scris și tradus și obiceiurile de lectură? Cum va transforma profesiunile și artele noastre intruziunea și dezvoltarea Inteligenței Artificiale, care transformă inclusiv noțiunea de tehnică din unealtă în mediu total de viață? Este posibil ca ficțiunea să cuprindă nu numai universul scris, ci și noțiunile de scriitor, traducător, cititor? Se pot trasa „linii roșii” în fața Inteligenței Artificiale? Trebuie să ne alarmăm, sau nu avem de ce să ne temem?

În prezent, dezbaterile cu greu pot ține pasul cu ritmul dezvoltării tehnolgiei. O terminologie corectă este una dintre prioritățile propuse spre dezbatere în această discuție.

Alexandru (Alec) Bălășescu este antropolog, scriitor și, ocazional, curator. Și-a obținut titlul de doctor în antropologie la Universitatea din California, Irvine, în 2004, cu accent pe Teorie Critică. A predat la Irvine, Paris, Bahrain, Istanbul, Vancouver și în România. Este autorul volumelor „Paris Elegant, Teheran Incitant. Corpuri estetice, subiecte politice” „Intr-o Zi, Orasul. Adoptă un canadian”, ambele la Curtea Veche Publishing. Cea mai recentă carte a sa este „Climate Change in the Age of Artificial Intelligence. Nature, Culture and the Politics of Technology”, publicată în mai 2025 la Springer Nature Publishing House. În prezent predă la Royal Roads University, Victoria, Canada.

Iulia Gorzo este traducătoare de carte și redactor de film de douăzeci de ani. Traduce filme și emisiuni de televiziune din limbile franceză, engleză și italiană și cărți din limba engleză. Ar traduce oricând și orice de Cormac McCarthy, Paul Auster, Anthony Doerr sau Alan Moore. Spune că cele mai plăcute experiențe de traducere au fost romanele grafice Watchmen și Enciclopedia Pământului Dintâi și filmele lui Jacques Tati. În anul 2014 a primit premiul Fundației „Andrei Bantaș” pentru traducerea romanului Teatrul lui Sabbath de Philip Roth.

Vlad Cristache este coordonatorul revistei Matca și project manager la Curtea Veche Publishing. Cele mai recente lucrări ale sale sunt academice: disertația „The Death of the Editor“ (SFU, 2023), despre Theo van Doesburg, și teza de doctorat, „Bastard Reasoning“ (UWO, 2018), despre Walter Benjamin.

Florin Iaru este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste. A debutat cu volumul de poezii „Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981), apoi, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan, a publicat „Aer cu diamante” (Litera, 1982). Alte volume care trebuie, de asemenea, amintite: „La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), „Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990), „Poeme alese” (Aula, 2002), „Tescani 40238” (volum colectiv, Image, 2000), „Poveşti erotice româneşti” (volum colectiv, Trei, 2007), „Povestiri cu final schimbat” (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat „Fraier de Bucureşti” (2011, 2015) și „Sînii verzi” (2017), „Jos realitatea” (Paralela 45, 2019), „Fără mîine” (Rocart, 2024).

Poemele sale au fost traduse și incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc.

Alexandra Rusu a studiat literatura la București și la Berlin și are un masterat în studii culturale britanice. A colaborat cu diverse edituri din România, fiind, pe rând, redactor, editor coordonator ficțiune, redactor‑șef, director editorial. Din 2022 coordonează editura ZYX Books. Este autoarea volumelor „Cartea năsoaselor” (Vellant, reeditare la Arthur), „Huptilup: O poveste megatare cu un burete‑de‑mare”, o carte pentru copii pe tema neurodiversității (AHA Books) și co-autoarea volumului „Femei la graniță. Ce ne scriem când nu ne citește nimeni” (Trei, 2024), volum nominalizat la Premiile Observator cultural, categoria Memorialistică.

Florin Chirculescu foto Adi Tudose

Florin Chirculescu (de profesie chirurg toracic) a debutat cu proză scurtă în anul 1993, în revista SF JSF. A câștigat Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995, dupa care Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine”, tipărit la aceeași editură. De-a lungul anilor, au urmat alte distincții. A fost redactor-șef al revistei Nautilus. Cu pseudonimul Sebastian A. Corn a semnat numeroase volume, dintre care: „2484 Quirinal Ave” (Nemira, 1996), „Cel mai înalt turn din Babylon” (Nemira, 2002), „Imperiul Marelui Graal” (Diasfera, 2006), câștigător al Premiului Vladimir Colin, „Vindecătorul” (Cartea Românească, 2008), „Eucronoza și alte nuvele” (Millenium, 2017). „Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu” este prima operă de ficțiune pe care a semnat-o cu numele său real. Romanul a fost nominalizat în 2018 la Premiile Observator Cultural, Premiile Radio România Cultural și Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”. În 2022, publică „Solomonarul”, un roman despre un altfel de Eminescu, prins într-o revoluție fără început și sfârșit.

Bogdan Ghiu este scriitor de poezie, eseuri critice și traduceri (literatură, filosofie, arte vizuale, arhitectură și urbanism, media, ecologie: Evul Media), teoretician și pedagog al traducerii. Membru al Generației 80 și, în prezent, președinte al Asociației Române a Traducătorilor Literari și membru în conducerea PEN România, autor (între altele) al eseului Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (2015), care urmează a fi reeditat (cu adăugiri) și continuat cu o nouă carte despre traducere, reBAbel. Poate fi ascultat în fiecare dimineață la Radio România Cultural (vorbind despre oraș) și citit în fiecare săptămână în Observator cultural și pe platforma LiterNet.

„Mă mișc în spațiul dintre traducerea filosofiei (a teoriei, în general), filosofia traducerii și – mai nou, mai departe, mai riscant – traducerea ca filosofie (critică).