Duminică, 22 martie, la ora 13.45, ARTLIT vă invită la dezbaterea „Ce caut eu în cartea ta?”, susținută de traducătorii Mirela Iacob, Ramona Miza și Gabriel Kohn în cadrul Salonului de Carte Bookfest Timișoara.
La începutul anului 2026, într-un grup de cititori de pe o rețea de socializare s-a iscat o diferență de opinii de la o recomandare de a se menționa și numele traducătorului alături de cel al scriitorului unei cărți și de titlu.
Părerile despre relevanța traducătorului au reieșit a fi împărțite între cei care consideră că menționarea traducătorului implică automat apreciere sau laudă, cei care consideră că este un gest normal de atribuire a muncii auctoriale sau cei care nu consideră deloc necesară amintirea traducătorului, fiind dispensabil accesării textului.
O ocazie binevenită de a readuce în discuție ce pregătire și ce responsabilități implică această profesie și ce consecințe are munca traducătorilor. La fel ca în cazul scriitorilor și al creației lor, menționarea traducătorului nu înseamnă obligatoriu o laudă, ci un drept de autor și atribuirea unor responsabilități, cu atât mai mult cu cât un text va fi tradus diferit de doi traducători diferiți.
Ramona Miza, Mirela Iacob și Gabriel Kohn vă invită să luați parte la această dezbatere găzduită pe scena Bookfest Timișoara, propunându-și să contribuie la clarificarea rolului și îndatoririlor traducătorilor literari, parte și ei din cărțile pe care le citim.
Mirela Iacob, traducătoare din limbile germană și engleză:
Traducerea literară nu e un proces mecanic, ci unul de creație.
Navigând printre ritmuri și idiomuri, registre și jocuri de cuvinte, nuanțe și structuri, traducătorul literar devine un factor de decizie, al cărui rol deloc simplu este să își asume responsabilitatea pentru recrearea unei voci literare în altă limbă.
Numele traducătorului pe copertă reflectă această responsabilizare, din respect față de operă, autor, cititor.
Ramona Miza, traducătoare din limbile franceză, spaniolă și engleză:
Voi vorbi despre importanța traducătorului în literatura pentru copii, despre referințele culturale și legătura dintre aceste referințe şi experiența traducătorului. Nu orice om care cunoaşte o limbă poate fi traducător și nu orice traducător poate fi traducător literar.
Gabriel Kohn, traducător din limba germană:
Mă interesează vocea traducătorului care o însoțește pe cea a autorului sub forma unui proiect de traducere implicit sau explicit. Când e articulat explicit, proiectul traducătorului nu e explicație defensivă, disclaimer temător, ci suplement hermeneutic al proiectului pe care traducerea sa îl materializează. Câteva exemple de proiecte traductive indispensabile din clasici ar fi Faust-urile lui Blaga și Doinaș, Ființă și timp (în versiunea Liiceanu Cioabă), sau Platon. Opera integrală în traducerea lui Andrei Cornea.
Vă așteptăm la Bookfest Timișoara să-i ascultați, întrebați și menționați pe colegii noștri traducători literari.
—
Ramona Miza este scriitor şi traducător de cărți pentru copii, membră ARTLIT şi manager de drepturi în cadrul Editurii Nomina. Pe lângă activitățile creative de promovare a lecturii în rândul copiilor, Ramona se ocupă şi de părțile dintr-o redacție editorială pe care cititorii nu le văd: participarea la târgurile de carte internaționale, intermedierea contractelor de copyright, menținerea relațiilor cu partenerii străini, coordonarea evenimentelor cu autori.
Gabriel Kohn este germanist, doctor în Filologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara, traducător (Jung, Gadamer), diplomat. Este membru fondator al grupului şi fundaţiei „A treia Europă”, fost director adjunct al Institutului Cultural Român Viena până în 2013 și fost diplomat al Ambasadei României la Budapesta. În prezent este lector de germanistică la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, UVT, în cadrul Departamentului de limbi și literaturi moderne.
Mirela Iacob este traducător, interpret şi muzician. Absolventă de Litere la UVT, bursieră ArtsLink, cu un master ECUMEST în management cultural. În traseul său profesional, a punctat teatru și radio, este textier pentru trupe rock şi moderator de evenimente culturale. Membră ArtLit, a tradus peste treizeci de volume (literatură, artă, filosofie). Cele mai recente: cataloagele Brauner şi Brâncuşi (Timişoara 2023 - Capitala Europeană a Culturii, RO-EN) şi Byung-Chul Han - Infocrația şi Societatea oboselii (Editura Contrasens, 2024, DE-RO). Consideră că un bun traducător literar este, înainte de toate, un creator.