ATELIERELE TRANSNAȚIONALE „SCRIITORI ŞI TRADUCĂTORI 2018”

Membrii ARTLIT Lavinia Braniște și Bogdan Ghiu vor participa între 25 și 27 aprilie, la Sibiu, la proiectul „Scriitori și traducători”, organizat de Universitatea „Lucian Blaga”, în colaborare cu AFCN. Proiectul propune scenei culturale actuale un eveniment de anvergură, prin care urmărește relansarea, atât la nivelul întâlnirilor de public, cât și la nivelul întâlnirilor academice, a dezbaterilor despre procesul traducerii și despre condiționările care stabilesc locul literaturii române în peisajul literaturii globale actuale. Invitaţii speciali ai proiectului sunt, anul acesta, scriitoarea Gabriela Adameşteanu şi traducătorii şi istoricii literari Georg Aescht şi Stefan Sienerth. De asemenea, în cadrul colocviilor, Universitatea îi are invitaţi pe traducătorii şi scriitorii Lavinia Branişte, Cristian Fulaş, Bogdan Ghiu, Manuela Klenke, Rareş Moldovan şi Radu Vancu. Acestora li se vor alătura profesori şi personalităţi culturale din Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu propunându-şi să deschidă o dezbatere absolut necesară în spaţiul românesc despre situaţia traducerilor literare şi, implicit, a traducătorilor, a asociaţiilor de traducători şi a editurilor din România. MIERCURI, 25.04.2018 18:00 (Facultatea de Litere şi Arte): Dezbaterea „Scriitori români în traducere germană”, la care participă Prof. Univ. Maria Sass, Prof. Univ. Andrei Terian, alături de invitaţii Georg Aescht şi Stefan Sienerth (Germania) şi scriitoarea română Gabriela Adameşteanu. JOI, 26.04.2018 17:00 (Librăria Erasmus): Întâlnire cu Gabriela Adameşteanu şi lectură bilingvă (în română şi germană, alături de Georg Aescht şi Andrei Terian). 19:00 (Librăria Humanitas): Întâlnire cu Bogdan Ghiu şi lectură de poezie (alături de Radu Vancu şi Ştefan Baghiu). VINERI, 27.04.2018 10:00 (Facultatea de Litere şi Arte): Dezbaterea „Modernism în traducere”, despre traducerile noi din Artaud, Mallarmé, Joyce, Pound (cu Bogdan Ghiu, Cristian Fulaş, Rareş Moldovan şi Radu Vancu). De asemenea, în cadrul proiectului, în zilele de 25 şi 26, la Facultatea de Litere şi Arte vor fi organizate ateliere de traducere şi conferinţe academice care vizează implicarea studenţilor şi tinerilor interesaţi într-un proces de dezvoltare...

Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios

Atelier de discuţie ARTLIT – Miercuri – 28 martie 2018 – ora 19.00, Sala Perpessicius – Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8) Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluţiei sexuale în societatea britanică, revoluţie anunţată tocmai de achitarea cărţii lui D. H. Lawrence de acuzaţia de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute şaizeci şi trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârşitul interdicţiei «Chatterley»/ Şi când au scos Beatleşii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicţia pudibondă s-a relaxat prea puţin. Astfel, cu toţii ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” şi vom fi eflorat cel puţin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici şi ţi se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuţă. Şi te miri. De ce ne e aşa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puţini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare. În aceste condiţii, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme şi cuvinte tari când convenţiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticenţa de a integra limbajul vorbit şi argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură? ARTLIT vă invită alături de Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, şi George Volceanov, cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor, la o discuţie fără perdea despre tribulaţiile traducătorului faţă-n faţă cu limbajul licenţios. Discuţia va fi moderată de Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare literară cu preocupări antropologice şi membră ARTLIT. Accesul la Atelierele de discuţie ARTLIT...

Impactul noului Cod Fiscal asupra liber profesioniștilor

Statul, banii și liber profesioniștii – O discuție despre efectele revoluției fiscale asupra liber profesioniștilor din România. Dacă va fi pus în aplicare așa cum a fost adoptat prin OUG 79/2017, Codul Fiscal va aduce 2 schimbări mari pentru sectorul cultural independent. 1. Chiar dacă sunt şi salariaţi, cei care obţin venituri brute din activităţi independente mai mari decât salariul minim brut pe economie datorează contribuţii sociale de 25% și de sănătate de 10%, la fel ca angajații. 2. Costul muncii independente creşte în mod real, nu contabil, cu 25%, pentru că în cazul lucrătorilor independenți nu e vorba despre niciun transfer de la angajator la angajat, cum este cazul salariaților, ci de o pură majorare. Vino pe 11 decembrie la MACAZ Bar Teatru Coop., la ora 19.00, să discutăm despre impactul noului Cod Fiscal asupra liber profesioniștilor cu un consultant fiscal și un reprezentant al Ministerului Culturii. Moderatorii dezbaterii: David Schwartz și Iulia Popovici. © MACAZ Bar Teatru Coop....

Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediția 2017

Ediţia 2017 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, organizat de Radio România, a reunit peste 300 de participanți din industria cărții, 800 de evenimente editoriale și ateliere de creație și a primit peste 125.000 vizitatori. Printre volumele lansate cu ocazia Târgului s-au numărat: Confesiunile leoaicei, de Mia Couto, traducere de Simina Popa; Mintea absorbantă, de Maria Montesori, Autobiografia – Vieţi în slujba umanităţii. Anii tinereţii mele, de Winston Churchill, Invenţiile mele, de Nikola Tesla și Eseuri eretice despre filosofia istoriei, de Jan Patočka, toate traduse de Anca Irina Ionescu; Punte între lumi. Selecție din lirica română și arabă contemporană, antologare, traducere din/în limba arabă, studiu introductiv și note de Dumitru Chican; A cincea navă, de Monika Kompaníková, traducere de Helliana Ianculescu; Cum am devenit român, de Székely Ervin, traducere de Klein Iosif Medeșan; Mica enciclopedie Lykke – În cautarea celor mai fericiți oameni din lume, de Meik Wiking, traducere de Ivona Berceanu; Societatea ca proiect în viziunea lui Ortega y Gasset, de Jorge Acevedo, traducere de Emilia Irina Strat și Daniel Mazilu. Programul complet al evenimentelor poate fi vizionat aici. Premiul pentru traducere„Antoaneta Ralian” a fost acordat doamnei Irina Oprea și domnului Radu Paraschivescu, pentru traducerea din limba engleză a volumelor cinci şi şase ale seriei „Cronicile din Narnia” de C. S. Lewis. © Gaudeamus...

Teatrul în traducere: literatură şi spectacol

Luni, 23 octombrie 2017, de la ora 11.00 sunteți invitați în Atriumul Institutului Francez din București (bd. Dacia nr. 77) la masa rotundă Teatrul în traducere: literatură și spectacol, o inițiativă a ARTLIT, realizată în parteneriat cu Institutul Francez din București. Invitații mesei rotunde sunt patru personalități cu o valoroasă experiență în lucrul cu literatura dramatică: Ioana Ieronim, Luminița Voina-Răuț, Doru Mareș și Victor Scoradeț. Întâlnirea, moderată de Georgeta Cristian, propune o dezbatere privind ipostaza aparte a traducătorului de teatru, dator să fie atent atât la textul de pe hârtie, cât și la cel de pe scenă. De asemenea, urmărește să redea perspectivele participanților asupra relației și statutului traducătorului cu teatrul ca instituție, asupra metamorfozei textului de la carte la spectacol, perspective care pun accent pe rolul traducătorului în procesul de construcție și creație, dar și de editare a unei opere de dramaturgie.   Ioana Ieronim este autoarea a numeroase volume de poezie (cu ediții traduse în Anglia, Germania și, în pregătire, în Statele Unite), eseuri în reviste românești și străine, studii despre teatrul balcanic și israelian. A fost editor pentru enciclopedii străine, ziarist cultural, diplomat, performer în spectacole multimedia. Este membră în Uniunea Scriitorilor și Centrul PEN România. În sfera teatrului, este autoarea unui volum de dramaturgie și traducătoarea a numeroase piese, de la Shakespeare la Tennessee Williams, Arthur Miller, Tony Kushner. A luat parte ca autor dramatic și ca traducător la atelierele Teatrului LARK din New York. Luminița Voina-Răuț este un nume dedicat lumii literare hispanice și lumii teatrului. Din 1994 este secretar literar la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din București, an în care își începe și cariera de traducătoare literară. Semnează traduceri pentru volume de Julio Cortázar, Mario Vargas Llosa, Pablo Neruda, printre alții. Din 2012 este membră în comitetul director al Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România. În 2011 i se...

Adunarea Generală anuală a membrilor ARTLIT

Adunarea Generală anuală ARTLIT va avea loc duminică 26 noiembrie 2017, conform informărilor transmise către membrii asociaţiei. Ordinea de zi va cuprinde prezentarea activității, bugetul de venituri și cheltuieli, stabilirea strategiei şi a obiectivelor pe care ni le propunem în continuare, probleme curente, idei de proiecte noi, alte teme pe care considerați că ar trebui să le dezbatem. Orice sugestii în acest sens sunt binevenite. Aşteptăm idei şi propuneri şi pe forum sau prin e-mail. Mulțumim tuturor pentru contribuțiile din acest an și sperăm să ne vedem în număr cât mai...

« Older Entries