Redirecționați 2% din impozitul pe venit către ARTLIT

Până pe 25 mai 2018 puteți redirecționa 2% din impozitul pe venitul aferent anului 2017: • Dacă sunteți salariat sau pensionar – pe baza Declaraţiei 230 • Dacă obțineți exclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală și / sau activități independente – pe baza Declarației Unice 212 Cele două declaraţii sunt deja completate cu datele ARTLIT, trebuie numai să vă înscrieţi datele personale, să bifaţi tipul de venituri obţinute şi să semnaţi formularul în partea de jos. Nu este necesar să completaţi suma reprezentînd 2%, aceasta va fi calculată de organele fiscale. Declarația se poate depune: – tipărită pe hârtie la administraţia financiară de care aparţineţi sau prin scrisoare cu confirmare de primire (vezi aici adresele administrațiilor financiare) – online, prin Spațiul Privat Virtual sau semnată electronic cu certificatul digital calificat prin portalul ANAF. Dacă doriți să utilizați formularele disponibile la sediile administraţiilor finanţelor publice sau să completaţi formularele editabile online de pe site-ul ANAF, precum şi pentru orice alte modalităţi de sprijinire a activităţii traducătorilor literari din România (sponsorizare, mecenat, publicitate) mai jos sunt datele necesare: Denumire entitate nonprofit: ARTLIT – ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A TRADUCĂTORILOR LITERARI Cod de identificare fiscală: 33898111 Cont bancar (IBAN): RO89 INGB 0000 9999 0483 0103, deschis la ING...

ATELIERELE TRANSNAȚIONALE „SCRIITORI ŞI TRADUCĂTORI 2018”

Membrii ARTLIT Lavinia Braniște și Bogdan Ghiu vor participa între 25 și 27 aprilie, la Sibiu, la proiectul „Scriitori și traducători”, organizat de Universitatea „Lucian Blaga”, în colaborare cu AFCN. Proiectul propune scenei culturale actuale un eveniment de anvergură, prin care urmărește relansarea, atât la nivelul întâlnirilor de public, cât și la nivelul întâlnirilor academice, a dezbaterilor despre procesul traducerii și despre condiționările care stabilesc locul literaturii române în peisajul literaturii globale actuale. Invitaţii speciali ai proiectului sunt, anul acesta, scriitoarea Gabriela Adameşteanu şi traducătorii şi istoricii literari Georg Aescht şi Stefan Sienerth. De asemenea, în cadrul colocviilor, Universitatea îi are invitaţi pe traducătorii şi scriitorii Lavinia Branişte, Cristian Fulaş, Bogdan Ghiu, Manuela Klenke, Rareş Moldovan şi Radu Vancu. Acestora li se vor alătura profesori şi personalităţi culturale din Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu propunându-şi să deschidă o dezbatere absolut necesară în spaţiul românesc despre situaţia traducerilor literare şi, implicit, a traducătorilor, a asociaţiilor de traducători şi a editurilor din România. MIERCURI, 25.04.2018 18:00 (Facultatea de Litere şi Arte): Dezbaterea „Scriitori români în traducere germană”, la care participă Prof. Univ. Maria Sass, Prof. Univ. Andrei Terian, alături de invitaţii Georg Aescht şi Stefan Sienerth (Germania) şi scriitoarea română Gabriela Adameşteanu. JOI, 26.04.2018 17:00 (Librăria Erasmus): Întâlnire cu Gabriela Adameşteanu şi lectură bilingvă (în română şi germană, alături de Georg Aescht şi Andrei Terian). 19:00 (Librăria Humanitas): Întâlnire cu Bogdan Ghiu şi lectură de poezie (alături de Radu Vancu şi Ştefan Baghiu). VINERI, 27.04.2018 10:00 (Facultatea de Litere şi Arte): Dezbaterea „Modernism în traducere”, despre traducerile noi din Artaud, Mallarmé, Joyce, Pound (cu Bogdan Ghiu, Cristian Fulaş, Rareş Moldovan şi Radu Vancu). De asemenea, în cadrul proiectului, în zilele de 25 şi 26, la Facultatea de Litere şi Arte vor fi organizate ateliere de traducere şi conferinţe academice care vizează implicarea studenţilor şi tinerilor interesaţi într-un proces de dezvoltare...

Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios

Atelier de discuţie ARTLIT – Miercuri – 28 martie 2018 – ora 19.00, Sala Perpessicius – Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8) Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluţiei sexuale în societatea britanică, revoluţie anunţată tocmai de achitarea cărţii lui D. H. Lawrence de acuzaţia de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute şaizeci şi trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârşitul interdicţiei «Chatterley»/ Şi când au scos Beatleşii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicţia pudibondă s-a relaxat prea puţin. Astfel, cu toţii ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” şi vom fi eflorat cel puţin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici şi ţi se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuţă. Şi te miri. De ce ne e aşa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puţini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare. În aceste condiţii, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme şi cuvinte tari când convenţiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticenţa de a integra limbajul vorbit şi argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură? ARTLIT vă invită alături de Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, şi George Volceanov, cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor, la o discuţie fără perdea despre tribulaţiile traducătorului faţă-n faţă cu limbajul licenţios. Discuţia va fi moderată de Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare literară cu preocupări antropologice şi membră ARTLIT. Accesul la Atelierele de discuţie ARTLIT...

APEL către edituri, firme de subtitrare, instituţii publice şi private din România care lucrează cu traducători literari

APEL În urma reformei fiscale care lovește sectorul independent, prin majorarea contribuţiilor sociale și de asigurări de sănătate şi trecerea acestor obligaţii  în sarcina angajatului/lucrătorului independent, devine din ce în ce mai vizibilă existenţa unei categorii profesionale extrem de vulnerabile, din care fac parte şi traducătorii literari. Chiar şi înainte de reformă, traducătorii literari, de la debutanţi la profesionişti cunoscuţi, se luptau pentru supraviețuire, puţini reușind să treacă, după câte s-a dovedit, de plafonul stabilit începând cu 2018 pentru plata contribuţiilor sociale (1900 lei/lună venit net, echivalentul salariului minim brut pe economie). Cu alte cuvinte, un traducător profesionist, chiar şi lucrând cu normă întreagă ca traducător literar, ajunge la un venit lunar care se situează foarte puţin peste salariul minim pe economie, o realitate dramatică la care se adaugă lipsa altor avantaje pe care un angajat cu contract de muncă le are, cum ar fi concediu plătit, ajutor de şomaj sau concediu medical. Întrucât traducerea literară este sau ar trebui să fie o profesie înalt calificată, tarifele negociate ar trebui să fie corelate cu nivelul salariului mediu pe economie, adică să fie de trei ori mai mari decât în prezent, nicidecum să se situeze sub acest nivel. Este inacceptabil ca un traducător profesionist să renunţe la calitatea de asigurat pentru că nu şi-o permite, deşi îşi îndeplinește îndatoririle corect şi constant, ca orice alt profesionist din România. În aceste condiţii, deprofesionalizarea şi scăderea calităţii traducerii de carte și film, deci şi a calităţii limbii vorbite, sunt riscuri inevitabile. De aceea, Asociaţia Română a Traducătorilor Literari face un apel către toate editurile, firmele de subtitrare, instituţiile publice şi private din România care lucrează cu traducători literari să renegocieze contractele existente şi/sau să încheie contracte noi pe sume brute, majorate în aşa fel încât traducătorii să nu fie nevoiţi să achite din buzunar contribuţiile care până acum se reţineau la sursă....

Apel la candidatură: burse Paul Celan pentru traduceri din domenii non-ficţiune

Programul sprijină traducerea de texte majore, lucrări contemporane din domeniile studiilor sociale, umaniste şi culturale, cu accent pe lucrări relevante ale unor autori est-europeni şi / sau de gen feminin. Nu se acceptă candidaturi pentru proiecte de traducere a unor lucrări de ficţiune sau poezie. Bursierii vor avea posibilitatea de a petrece între trei şi şase luni, în perioada iulie 2018 – iunie 2019, la Institutul pentru Ştiinţe Umaniste (IWM) din Viena, în vederea realizării proiectelor de traducere alese. Suma acordată: 2500 EUR acoperind cheltuielile de şedere în Viena. Se asigură birou cu acces la internet, facilităţi de studiu şi cercetare, precum şi alte servicii gratuit.  Vezi condiţiile de participare şi formularul online. Data limită pentru depunerea candidaturilor: 18 martie 2018. (c) IWM Institut für die Wissenschaften vom Menschen – Viena,...

« Older Entries