recent posts

Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios

Atelier de discuţie ARTLIT – Miercuri – 28 martie 2018 – ora 19.00, Sala Perpessicius – Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8) Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluţiei sexuale în societatea britanică, revoluţie anunţată tocmai de achitarea cărţii lui D. H. Lawrence de acuzaţia de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute şaizeci şi trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârşitul interdicţiei «Chatterley»/ Şi când au scos Beatleşii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicţia pudibondă s-a relaxat prea puţin. Astfel, cu toţii ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” şi vom fi eflorat cel puţin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici şi ţi se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuţă. Şi te miri. De ce ne e aşa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puţini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare. În aceste condiţii, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme şi cuvinte tari când convenţiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticenţa de a integra limbajul vorbit şi argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură? ARTLIT vă invită alături de Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, şi George Volceanov, cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu...

APEL către edituri, firme de subtitrare, instituţii publice şi private din România care lucrează cu traducători literari

APEL În urma reformei fiscale care lovește sectorul independent, prin majorarea contribuţiilor sociale și de asigurări de sănătate şi trecerea acestor obligaţii  în sarcina angajatului/lucrătorului independent, devine din ce în ce mai vizibilă existenţa unei categorii profesionale extrem de vulnerabile, din care fac parte şi traducătorii literari. Chiar şi înainte de reformă, traducătorii literari, de la debutanţi la profesionişti cunoscuţi, se luptau pentru supraviețuire, puţini reușind să treacă, după câte s-a dovedit, de plafonul stabilit începând cu 2018 pentru plata contribuţiilor sociale (1900 lei/lună venit net, echivalentul salariului minim brut pe economie). Cu alte cuvinte, un traducător profesionist, chiar şi lucrând cu normă întreagă ca traducător literar, ajunge la un venit lunar care se situează foarte puţin peste salariul minim pe economie, o realitate dramatică la care se adaugă lipsa altor avantaje pe care un angajat cu contract de muncă le are, cum ar fi concediu plătit, ajutor de şomaj sau concediu medical. Întrucât traducerea literară este sau ar trebui să fie o profesie înalt calificată, tarifele negociate ar trebui să fie corelate cu nivelul salariului mediu pe economie, adică să fie de trei ori mai mari decât în prezent, nicidecum să se situeze sub acest nivel. Este inacceptabil ca un traducător profesionist să renunţe la calitatea de asigurat pentru că nu şi-o permite, deşi îşi îndeplinește îndatoririle corect şi constant, ca orice alt profesionist din România. În aceste condiţii, deprofesionalizarea şi scăderea calităţii traducerii de carte și film, deci şi a calităţii limbii vorbite, sunt riscuri inevitabile. De aceea, Asociaţia Română a Traducătorilor Literari face un apel către toate editurile, firmele de subtitrare, instituţiile publice şi private din...

Apel la candidatură: burse Paul Celan pentru traduceri din domenii non-ficţiune

Programul sprijină traducerea de texte majore, lucrări contemporane din domeniile studiilor sociale, umaniste şi culturale, cu accent pe lucrări relevante ale unor autori est-europeni şi / sau de gen feminin. Nu se acceptă candidaturi pentru proiecte de traducere a unor lucrări de ficţiune sau poezie. Bursierii vor avea posibilitatea de a petrece între trei şi şase luni, în perioada iulie 2018 – iunie 2019, la Institutul pentru Ştiinţe Umaniste (IWM) din Viena, în vederea realizării proiectelor de traducere alese. Suma acordată: 2500 EUR acoperind cheltuielile de şedere în Viena. Se asigură birou cu acces la internet, facilităţi de studiu şi cercetare, precum şi alte servicii gratuit.  Vezi condiţiile de participare şi formularul online. Data limită pentru depunerea candidaturilor: 18 martie 2018. (c) IWM Institut für die Wissenschaften vom Menschen – Viena,...

Oportunităţi de finanţare pentru traducători din finlandeză şi suedeză

FILI – Finnish Literature Exchange promovează publicarea pe plan internaţional a literaturii finlandeze prin traduceri. În fiecare an FILI acordă până la 700 000 EUR pentru proiecte de traducere din finlandeză şi suedeză a operelor de ficţiune şi non-ficţiune. Traducătorii interesaţi sunt invitaţi să candideze pentru obţinerea unei finanţări până la data de 1 februarie 2018. Accesaţi condiţiile de participare [engleză, suedeză, finlandeză] şi formularul online. © FILI...

Sărbători fericite!

Dragi colege, dragi colegi, Asociația Română a Traducătorilor Literari ARTLIT vă mulțumește tuturor pentru că i-ați fost alături în acest an, vă urează sărbători fericite și un an nou cât mai bun, cu spor, solidaritate și traduceri plătite bine și la...

Impactul noului Cod Fiscal asupra liber profesioniștilor

Statul, banii și liber profesioniștii – O discuție despre efectele revoluției fiscale asupra liber profesioniștilor din România. Dacă va fi pus în aplicare așa cum a fost adoptat prin OUG 79/2017, Codul Fiscal va aduce 2 schimbări mari pentru sectorul cultural independent. 1. Chiar dacă sunt şi salariaţi, cei care obţin venituri brute din activităţi independente mai mari decât salariul minim brut pe economie datorează contribuţii sociale de 25% și de sănătate de 10%, la fel ca angajații. 2. Costul muncii independente creşte în mod real, nu contabil, cu 25%, pentru că în cazul lucrătorilor independenți nu e vorba despre niciun transfer de la angajator la angajat, cum este cazul salariaților, ci de o pură majorare. Vino pe 11 decembrie la MACAZ Bar Teatru Coop., la ora 19.00, să discutăm despre impactul noului Cod Fiscal asupra liber profesioniștilor cu un consultant fiscal și un reprezentant al Ministerului Culturii. Moderatorii dezbaterii: David Schwartz și Iulia Popovici. © MACAZ Bar Teatru Coop....

Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediția 2017

Ediţia 2017 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, organizat de Radio România, a reunit peste 300 de participanți din industria cărții, 800 de evenimente editoriale și ateliere de creație și a primit peste 125.000 vizitatori. Printre volumele lansate cu ocazia Târgului s-au numărat: Confesiunile leoaicei, de Mia Couto, traducere de Simina Popa; Mintea absorbantă, de Maria Montesori, Autobiografia – Vieţi în slujba umanităţii. Anii tinereţii mele, de Winston Churchill, Invenţiile mele, de Nikola Tesla și Eseuri eretice despre filosofia istoriei, de Jan Patočka, toate traduse de Anca Irina Ionescu; Punte între lumi. Selecție din lirica română și arabă contemporană, antologare, traducere din/în limba arabă, studiu introductiv și note de Dumitru Chican; A cincea navă, de Monika Kompaníková, traducere de Helliana Ianculescu; Cum am devenit român, de Székely Ervin, traducere de Klein Iosif Medeșan; Mica enciclopedie Lykke – În cautarea celor mai fericiți oameni din lume, de Meik Wiking, traducere de Ivona Berceanu; Societatea ca proiect în viziunea lui Ortega y Gasset, de Jorge Acevedo, traducere de Emilia Irina Strat și Daniel Mazilu. Programul complet al evenimentelor poate fi vizionat aici. Premiul pentru traducere„Antoaneta Ralian” a fost acordat doamnei Irina Oprea și domnului Radu Paraschivescu, pentru traducerea din limba engleză a volumelor cinci şi şase ale seriei „Cronicile din Narnia” de C. S. Lewis. © Gaudeamus...
recent from 19 Apel la candidatură: burse Paul Celan pentru traduceri din domenii non-ficţiune
Apel la candidatură: burse Paul Celan pentru traduceri din domenii non-ficţiune Programul sprijină traducerea de texte majore, lucrări contemporane din domeniile studiilor sociale, umaniste şi culturale, cu accent pe lucrări relevante ale unor autori est-europeni şi / sau de gen feminin. Nu se acceptă candidaturi pentru proiecte de traducere a unor lucrări de ficţiune sau poezie. Bursierii vor avea posibilitatea de a petrece între trei şi şase luni, în perioada iulie 2018 – iunie 2019, la Institutul pentru Ştiinţe Umaniste (IWM) din Viena, în vederea realizării proiectelor de traducere alese. Suma acordată: 2500 EUR acoperind cheltuielile de şedere în Viena. Se asigură birou cu acces la internet, facilităţi de studiu şi cercetare, precum şi alte servicii gratuit.  Vezi condiţiile de participare şi formularul online. Data limită pentru depunerea candidaturilor: 18 martie 2018. (c) IWM Institut für die Wissenschaften vom Menschen – Viena,...
recent from 17 Noul Cod fiscal – câteva explicații din presă
Oricât de obscure pot să pară taxele din noul Cod fiscal, aplicabil de la 1 ianuarie 2016, e destul de clar că nu vor fi deloc în avantajul celor care desfășoară activități independente sau profesii libere. Un articol recent scris de Andra Ples pentru Hotnews rezumă modificările cele mai...
recent from 4 Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios
Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios Atelier de discuţie ARTLIT – Miercuri – 28 martie 2018 – ora 19.00, Sala Perpessicius – Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8) Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluţiei sexuale în societatea britanică, revoluţie anunţată tocmai de achitarea cărţii lui D. H. Lawrence de acuzaţia de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute şaizeci şi trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârşitul interdicţiei «Chatterley»/ Şi când au scos Beatleşii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicţia pudibondă s-a relaxat prea puţin. Astfel, cu toţii ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” şi vom fi eflorat cel puţin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici şi ţi se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuţă. Şi te miri. De ce ne e aşa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puţini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare. În aceste condiţii, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme şi cuvinte tari când convenţiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticenţa de a integra limbajul vorbit şi argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură? ARTLIT vă invită alături de Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, şi George Volceanov, cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor, la o discuţie fără perdea despre tribulaţiile traducătorului faţă-n faţă cu limbajul licenţios. Discuţia va fi moderată de Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare literară cu preocupări antropologice şi membră ARTLIT. Accesul la Atelierele de discuţie ARTLIT...
recent from 3 Despre noi
Despre noi Asociația Artlit a fost înființată. Ce rămâne totuşi de făcut în continuare? Poate fi constatată cu uşurinţă, zicem noi, starea de atomizare în care se află în general traducătorii literari. Fiecare este încurajat să se descurce pe cont propriu, să-şi rezolve problemele singur, să fie un individ. Dar asta pare să conserve starea nefericită de fapt, aceea în care majoritatea traducătorilor au probleme. Ca traducător individual, numai în mod excepţional ai vreo şansă de a negocia un contract mai bun sau de a-ţi face mai respectată munca. Pur şi simplu pentru că trebuie să ai o poziţie privilegiată ca să obții condiții sensibil mai bune. Or, majoritatea dintre noi nu o au. Condiţia obişnuită a traducătorului izolat este una în care trebuie să subscrie la cerinţele unilaterale impuse de cei care-i dau de lucru. Nu poate fi vorba de o negociere cât de cât echilibrată între doi parteneri aflaţi pe o piaţă a muncii. Puterea de negociere a traducătorului individual pare să fie foarte redusă, dacă nu pur și simplu nulă. De aici nevoia de unire a traducătorilor literari, de acţiuni comunitare, care să-i împuternicească, să dea consistenţă meseriei. Prin intermediul asociației, avem mai întâi şansa de a discuta între noi, apoi de a acţiona împreună, nu ca atomi izolaţi, ușor de manipulat, ci ca un grup care să-și tragă forța din asociere, din fapta comună. Am avea mai uşor un discurs legat, coerent despre problemele şi nevoile noastre. Acțiunile noastre ar fi mai vizibile, mai eficiente. Ne-am putea sprijini reciproc în cererile noastre. Sperăm ca fiecare dintre membrii Artlit să fie dispus să se implice și să ia parte, după puteri, la efortul comun. Soluțiile pentru problemele noastre ar trebui să vină de la fiecare dintre noi și nu numai de la lideri, care lideri există formal, pentru că legea impune forma conducerii pentru a recunoaște, la schimb,...